Migratia este definita ca fiind o miscare a oamenilor care aleg sa se stabileasca intr-o alta tara in afara de cea de origine, cu scopul de a scapa de un pericol iminent, cum ar fi: razboiul, dezastrele naturale, persecutia politica sau rasiala, foametea, sau pur si simplu, in cautarea unei vieti mai bune.
In decursul istoriei documentate au existat mai maulte valuri migrationiste, cum ar fi cele dinspre Asia spre Europa, precum si cele dinspre Europa spre America.
Observam ca motivele principale care au dus la migratii de amploare, au fost inmultirea populatiilor, declinul economic si aparitia oportunitatii stabilitii in zone noi, care aveau potentialul de a satisface nevoile imediate de hrana si adapost ale indivizilor.
Migratia dinspre Romania spre Occident, a luat amploare odata cu instaurarea regimului comunist ca dictatura politica totalitara, imediat dupa finalul celui de-al doilea razboi mondial.
Mai intai, disidentii politici au fost lasati sa plece din tara in primii ani ai regimului totalitar, iar ca moneda de schimb pentru acest favor, proprietatile si bunurile urmau a le fi confiscate si nationalizate.
O buna parte dintre acesti disidenti erau proprietari de afaceri, care nu erau de acord cu nationalizarea acestora, sau membri ai unor partide politice, altele decat cel comunist.
In a doua parte a guvarnarii cumuniste, granitele au fost inchise definitiv pentru cei ce doreau sa emigreze, fapt ce a culminat cu instalarea unor dispozitive militarizate la hotare, cu rolul de a-i impiedica pe fugari sa paraseasca tara.
La inceputul anilor 80, odata cu deteriorarea situatiei economice a tarii, masurile cu privire la stoparea emigratiei au devenit de-a dreptul draconice, iar cei care se incumetau sa paraseasca Romania, aveau de infruntat la granita un adevarat arsenal de razboi, care consta in soldati inarmati, mine antipersonal si garduri din sarma ghimpata echipate cu alarma.
Astfel sansele de reusita in cazul tentativelor ilegale de a parasi tara, aveau sa scada pana spre 25%, iar cei prinsi in fapt, erau fie executati pe loc sau trimisi la ani grei de inchisoare.
Cu toate acestea, cei care isi incercau norocul de a ajunge spre vestul Europei sau catre America, erau din cei in ce mai numerosi, ignorand pericolul si alegand sa isi riste viata pentru a obtine libertatea mult visata.
Dorinta de a evada din Romania era insuflata in principal de catre emisiunile de radio prezentate atat la Europa Libera, cat si la Vocea Americii, radiouri de propaganda occidentala, cu rol social disruptiv.
O alta greseala a regimului comunist a fost difuzarea la singurul post de televiziune, a serialului Dallas, productie ce prezenta romanilor fata frumoasa a civilizatiei capitaliste Americane, insotita de standardele ei inalte de viata.
Prezenta in serial a masinilor americane, cladirilor din sticla si a mancarurilor fine, a contribuit la schimbarea atat a perceptiei cat si a starii de spirit a populatiei, care facand comparatii cu conditiile mizere in care traia, a inceput sa viseze frumos, dorindu-si totodata o schimbare izbavitoare.
Ca un cumul de factori, perceptia romanilor era ca tara ajunsese practic o inchisoare uriasa bine pazita, in interiorul careia cetatenii erau obligati sa isi duca viata modesta pentru totdeauna, cu perspective sumbre de redresare a situatiei in viitor.
In acele vremuri tulburi, din motive politice, sociale si econimice, s-a format un cult national al emigratiei, iar trecerea frontierei spre Serbia sau Ungaria, era privita ca fiind o proba suprema, care odata depasita, garanta obtinerea libertatii si a unui destin implinit.
Cei care reuseau sa se stabileasca in tarile occindetale, erau priviti ca niste eroi, iar in jurul povestilor acestora erau tesute veritabile legende, atat cu privire la peripetiile evadarii, cat si legat de stilul de viata luxos pe care acestia ar fi ajuns sa il aiba, odata ajunsi in tarile capitaliste.
Statele din occident ii primeau pe imigrantii romani, le acordau azil politic in majoritatea cazurilor si incercau totodata sa ii integreze prin a le garanta conditii de viata decente.
Mirajul occidentului a devenit in acea perioada atat de puternic, astfel incat daca s-ar fi deschis granitele, chiar si pentru o zi, am fi fost martorii unui exod nemaiintalnit.
Tot atunci, s-au produs si au intrat totodata in legenda, unele dintre cele mai spectaculoase evadari din Romania, cum ar fi cele ale elevului Mihai Smighelschi, cel care a trecut granita si a ajuns pana in Turcia cu avionul la bordul caruia facea instructajul pentru a deveni pilot de vanatoare, sau cea a gimnastului care a sarit direct in apa, din trenul care traversa Cliusra Dunarii, fracturandu-si ambele picioare, dar reusind in final sa ajunga inot pe malul srabesc, chiar daca era urmarit cu barca de catre granicerii inarmati.
In concluzie parasirea Romaniei devenise un act necesar de eroism, care odata indeplinit, aplica o palma pe obrazul regimului si garanta o viata prospera, diferita de cea care putea fi obtinuta in tara.
Pe frontiera de vest au plecat astfel din tara peste un milion de romani, dar situatia demografica a tarii era infloritoare, poate si prin interzicerea avorturilor, astfel incat numarul celor mutati definitiv peste hotare nu a fost simtit atat de puternic.
Contrar asteptarilor regimului comunist, romanii au demonstrat ca migratia nu poate fi stopata oricat de dificila ar fi misiunea celor care cauta un loc mai bun, in care sa poata trai asa cum au sperat atunci cand au pornit la drum.
