Pizza napoletană este considerată unul dintre cele mai autentice preparate ale bucătăriei italiene. Cu un aluat moale, margini pufoase și ingrediente simple, a cucerit gusturile iubitorilor de mâncare din întreaga lume.
Pizza, în forma sa rudimentară, își are originea în Grecia Antică și Imperiul Roman, unde pâinea plată era adesea garnisită cu ulei de măsline și diverse condimente. Totuși, forma modernă a acestui preparat s-a născut în Napoli, un oraș-port din sudul Italiei, în secolul al XVIII-lea.
Napoli era atunci un oraș dens populat, iar pizza a devenit o mâncare populară în rândul clasei muncitoare datorită ingredientelor sale accesibile și a timpului rapid de preparare. Era vândută direct pe stradă și consumată cu mâna, ceea ce o făcea ideală pentru oamenii care aveau un stil de viață activ.
Un moment definitoriu în istoria pizzei napoletane a avut loc în 1889, când Regina Margherita a Italiei a vizitat Napoli. Raffaele Esposito, un pizzaiolo local, a creat o pizza specială pentru ea, folosind roșii, mozzarella și busuioc – culorile drapelului italian. Această combinație a devenit cunoscută sub numele de pizza Margherita.
Regulile stricte ale pizzei napoletane
Pentru ca o pizza să fie considerată napoletană autentică, trebuie să respecte standardele stabilite de Asociația Verace Pizza Napoletana (AVPN). Aceasta a fost înființată în 1984 pentru a proteja tradiția preparării pizzei napoletane. Câteva dintre regulile esențiale includ:
- Ingrediente. Făină de tip 0 sau 00, apă, sare de mare și drojdie. Roșiile trebuie să fie din soiurile San Marzano, iar mozzarella trebuie să fie di bufala sau fior di latte.
- Frământare și dospire. Aluatul trebuie frământat manual sau cu un mixer lent, urmat de o dospire de cel puțin 8 ore.
- Dimensiune și grosime. Diametrul nu trebuie să depășească 35 cm, iar aluatul trebuie să fie subțire în centru, cu margini pufoase.
- Coacere. Pizza se coace într-un cuptor pe lemne la o temperatură de aproximativ 485°C, timp de 60-90 de secunde.
Curiozități despre pizza napoletană
- În 2017, arta preparării pizzei napoletane a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.
- Marginea pufoasă (numită „cornicione”) este rezultatul dospirii corecte și al tehnicii de întindere a aluatului, care se face manual, fără sucitor.
- Spre deosebire de alte tipuri de pizza, pizza napoletană folosește puține toppinguri, punând accent pe gustul ingredientelor de bază.
- Datorită ingredientelor naturale și a metodei rapide de coacere, pizza napoletană este considerată mai sănătoasă decât alte variante, având un conținut scăzut de grăsimi și un gust intens, dar echilibrat.
Pizza napoletană în România
În ultimii ani, acest tip de pizza a devenit din ce în ce mai popular și în România. Orașe mari precum Cluj-Napoca găzduiesc pizzerii care respectă standardele autentice. Un exemplu excelent de pizza în Cluj este Pizzeria Napoli Centrale, unde preparatul este pregătit conform tradiției napoletane, de un italian originar din Napoli.
La Napoli Centrale, pizza este coaptă pe vatră, folosind rețete tradiționale și ingrediente atent selecționate. Marginea pufoasă, gustul bogat al roșiilor și textura moale a mozzarellei sunt dovezi clare ale respectului pentru bucătăria napoletană.
Dacă ești în căutarea unei experiențe autentice, pizza napoletană te va cuceri prin simplitate și echilibru. Aceasta este o incursiune în cultura și tradiția italiană, oferind o explozie de arome care te transportă direct în inima orașului Napoli.
